Cronicile din Narnia

Autor: C.S. Lewis

Seria: The Chronicles of Narnia

Editura: Rao

cronicile din narnia
  • Nepotul Magicianului (Titlu original: The Magician’s Nephew; rezumat)
  • Şifonierul, Leul şi Vrăjitoarea (Titlu original: The Lion, the Witch and the Wardrobe; rezumat)
  • Calul şi băiatul (Titlu original: The Horse and His Boy; rezumat)
  • Prinţul Caspian (Titlu original: Prince Caspian; rezumat)
  • Călătorie pe mare cu Zori-de-zi (Titlu original: The Voyage of the Dawn Treader; rezumat)
  • Jilţul de argint (Titlu original: The Silver Chair; rezumat)
  • Ultima bătălie (Titlu original: The Last Battle; rezumat)

Recenzie:

Deşi Cronicile din Narnia sunt considerate literatură pentru copii, eu am citit aceste cărţi abia acum, la maturitate, şi sunt sigură că a meritat. Este acel gen de lectură care îţi oferă ceva total diferit în funcţie de vârsta la care o citeşti. Pentru copii, sunt nişte cărţi de aventuri într-un tărâm imaginar, însă ca adult vezi toate valenţele şi simbolismul din spatele personajelor şi al acţiunii. Unii cititori adulţi au mers atât de departe încât l-au acuzat pe C.S. Lewis de sexism sau rasism, dar eu nu aş merge chiar până acolo. Ceva interesant totuşi am observat, ce cu siguranţă nu mi-ar fi atras atenţia la o vârstă a copilăriei, iar acel lucru e simbolismul religios.

Cele şapte volume au fost scrise şi publicate iniţial într-o ordine diferită faţă de cronologia evenimentelor din cărţi, lucru care a stârnit destule controverse de-a lungul timpului. Seria pe care am citit-o eu, şi care este tradusă de Editura Rao, numerotează volumele în ordinea cronologică a evenimentelor. Astfel că am început cu Nepotul Magicianului, cartea în care Leul Aslan creează o lume nouă, a Animalelor Cuvântătoare şi a fiinţelor magice, multe din ele inspirate din diverse mitologii. Lumea nu e Narnia, cum am crezut eu iniţial, Narnia e o ţară din această nouă lume. Personajele principale din toate volumele sunt copii care fac tot posibilul să apere Narnia. Digory Kirke şi Polly Plummer ajung din greşeală, păcăliţi de unchiul Andrew, Magicianul, la Hotarul dintre Tărâmuri, de unde au acces la alte lumi alternative. Într-o altă lume, care e pe moarte, Digory o eliberează, fără să vrea, pe Vrăjitoarea Jadis şi o aduce cu el în Anglia. Iar când Digory şi Polly ajung să fie martorii genezei Narniei, Jadis e deja acolo. deoarece ei au dus-o cu ei. Aslan chiar anunţă faptul că, deşi lumea lor se născuse de doar câteva ore, Răul e deja prezent. Dacă ne gândim la simbolismul religios, Aslan îl reprezintă pe Dumnezeu, iar felul în care alege perechi de animale pe care să le facă Cuvântătoare, aminteşte de selecţia animalelor pentru Arca lui Noe. În toate cărţile, oamenii sunt numiţi Fiii lui Adam şi Fiicele Evei, iar Aslan declară că, deşi Narnia e lumea creaturilor fantastice, ea va avea tot timpul la conducere un Om.

În Şifonierul, Leul şi Vrăjitoarea, facem cunoştinţă cu Peter, Susan, Edmund şi Lucy Pevensie care, trimişi în casa Profesorului Digory Kirke, personajul principal din prima carte, ajung în Narnia, în timpul domniei prelungite a Vrăjitoarei Jadis. Edmund e cel care îşi trădează fraţii în faţa Vrăjitoarei, iar Aslan ajunge să se sacrifice pentru el, ca apoi să învie, la fel cum Iisus s-a sacrificat şi a înviat pentru omenire.

Următorul volum, Calul şi băiatul, e singurul care nu are ca personaje principale copii din lumea noastră. În schimb, protagoniştii sunt Shasta şi Aravis, copii din Calormen, şi doi Cai Vorbitori din Narnia, Bree şi Hwin, iar acţiunea are loc în Epoca de Aur a domniei Marelui Rege Peter şi a fraţilor săi, Susan, Edmund şi Peter. Aslan se arată atât protector, cât şi răzbunător, atunci când trebuie să dea o lecţie, la fel cum e Dumnezeu în Biblie. Poporul din Calormen e de inspiraţie musulmană, iar felul în care e portretizat ca personaj colectiv negativ a dus la anumite dispute privind părerea lui C.S. Lewis faţă de alte religii. Când a fost bebeluş, Shasta a fost găsit într-o barcă pe un râu, care face o referinţă clară la salvarea bebeluşului Moise într-un coşuleţ pe Nil.

Prinţul Caspian îi aduce din nou pe fraţii Pevensie în Narnia pentru a salva ţara de un Rege uzurpator. De data aceasta, trecuseră mulţi ani de când vieţuitoarele Narniene mai puteau trăi libere, ţara fiind asuprită de oameni, iar poveştile din vechea Narnie fiind negate de actualul conducător. Un lucru de remarcat este că, în lumea Narniei, timpul trece total diferit faţă de lumea noastră, lucru evidenţiat şi de celelalte cărţi. Însă, de data aceasta, Peter şi fraţii săi se întorc la sute de ani după Epoca de Aur şi aproape că nu mai recunosc locurile. Totodată, e şi ultima aventură narniană a lui Peter şi Susan.

Călătorie pe mare cu Zori-de-zi îl are în prim-plan pe Caspian, căruia i se alătură Lucy şi Edmund, însoţiţi de verişorul lor enervant, Eustace. Avem parte de aventurile lor pe diverse insule până când ajung la Capătul Lumii. Şi în această carte, sacrificiul e răsplătit cu viaţă veşnică, iar lăcomia e pedepsită. De data aceasta, Lucy şi Edmund îşi iau rămas bun de la Narnia, însă Aslan le promite că se vor revedea pentru că el le e accesibil şi în lumea lor, doar trebuie să îl găsească, lucru care mi se pare o referinţă clară la omniprezenţa lui Dumnezeu.

După mântuirea sa în cartea precedentă, Eustace revine ca personaj principal în Jilţul de argint, alături de colega sa de şcoală, Jill Pole. Cei doi sunt victime ale bullyingului în lumea reală, dar devin eroi în Narnia. În final, Aslan ne face cunoştinţă cu Ţara sa, locul în care moartea nu există.

Ultima bătălie îi readuce în scenă pe Eustace şi pe Jill, apoi pe toţi prietenii Narniei din cărţile anterioare, cu excepţia lui Susan, care, cel puţin momentan, nu mai crede în Narnia. Tirian, ultimul Rege Narnian, se luptă cu făţărnicia şi lipsa de credinţă a unor Animale şi fiinţe magice, ceea ce duce la sfârşitul Narniei aşa cum am cunoscut-o. Însă Aslan este bun şi nu îi lasă să piară pe cei care l-au slujit, indiferent de religie. Aici apare, mai mult decât ca o simplă referinţă, zeul Tash al Calormenilor, care ar putea fi Allah al musulmanilor şi pe care unii vor să îl contopească cu Aslan pentru propriul folos. Însă Aslan îi primeşte la el şi pe slujitorii lui Tash dacă aceştia au avut o credinţă pură. Tot referindu-ne la simbolismul religios, lumea nu putea fi distrusă decât printr-un potop, iar Ţara lui Aslan nu putea fi altceva decât o lume după chipul şi asemănarea lumilor create de el, însă o lume infinit mai bună şi care oferă viaţă veşnică.

Acum abia aştept să văd filmele!

Nota mea pe Goodreads:

⭐⭐⭐⭐⭐

Despre autor:

Clive Staples Lewis a trăit între 29 November 1898 şi 22 November 1963. A fost un autor britanic, dar şi un teolog laic, credinţa sa punându-şi o amprentă importantă asupra operei sale. A devenit ateu la vârsta de 15 ani, dar s-a întors la anglicanism la cea de 32, una din influenţele în acest sens fiind prietenul său, J.R.R. Tolkien, cunoscutul autor al seriei „Stăpânul inelelor” („The Lord of the Rings”). A scris mai mult de 30 de cărţi, însă cele mai cunoscute opere ale sale rămân cele şapte volume din „Cronicile din Narnia”, scrise în perioada 1949-1954.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: