Manualul războinicului luminii

manualul razboinicului luminii

Autor: Paulo Coelho

Titlu original: Manual do Guerreiro da Luz

Rezumat:

Un băiat merge pe o plajă, iar o femeie frumoasă îl sfătuieşte să asculte clopotele unui templu scufundat. Băiatul devine obsedat de zgomotul pe care nu îl aude. Între timp, învaţă să contemple Natura, iar după aproape un an aude şi clopotele. După mai mulţi ani, el revine pe plajă şi o reîntâlneşte pe femeie. Ea îi dă un caiet gol, îi spune ce este un războinic al luminii şi îl pune să scrie.

Un războinic al luminii nu uită gratitudinea şi face distincţia între trecător şi definitiv. Nu trişează şi ştie ce vrea. Ştie când să se retragă şi să îşi ia prin surprindere adversarul, revenind la luptă şi folosindu-se de energia acestuia. Învaţă din orice împrejurare. Luptă uneori cu cei pe care îi iubeşte, dar numai pentru ceea ce merită, şi îşi alege câmpul de luptă. Înţelege că anumite experienţe de repetă pentru a-l învăţa ceea ce nu vrea să înveţe. Face lucruri ieşite din comun şi nu îi e frică să pară nebun. Greşeşte şi e nesigur, dar îşi va găsi raţiunea. Recunoaşte Drumul care îl duce la împlinirea Legendei Personale, pe care şi-o asumă integral. Nu critică hotărârile celorlalţi şi nu le judecă durerea. Îşi cunoaşte defectele şi calităţile, contând pe credinţă, speranţă şi dragoste. Îi stimulează pe ceilalţi, împărtăşindu-le ce a învăţat, şi oferă înainte de a fi rugat. Indiferent de greşelile din trecut, păstrează speranţa de a deveni mai bun şi acceptă iertarea. Nu îşi amână deciziile şi merge până la capăt. Se inspiră de la apropiaţi şi îşi împarte lumea cu persoanele iubite deoarece are nevoie de dragoste. Meditează. Ştie că, atunci când vrei ceva, tot Universul conspiră în favoarea ta. Are un echilibru între singurătate şi dependenţă. Ştie că nu poate trăi complet relaxat, dar nu cedează nervozităţii, iar uneori se relaxează. Se foloseşte de disciplină şi de supunere pentru a-şi hrăni entuziasmul. Se adaptează oricărei situaţii fără a-şi uita obiectivul. Nu pierde din vedere amănuntele. Se gândeşte şi la război, şi la pace, acţionând în funcţie de circumstanţe. Nu subestimează forţa adversarului şi, dacă inamicul e mai puternic, nu intră în luptă cu el. Reacţionează în faţa nedreptăţii şi nu acceptă ceea ce este inacceptabil. Nu se lasă intimidat sau descurajat, deoarece nerodul care îşi dă cu părerea despre grădina celuilalt nu îşi îngrijeşte propriile plante. Nu se grăbeşte. Acţionează la momentul potrivit, având răbdare şi rapiditate. Nu urăşte. Îşi găseşte forţa în durerea din trecut, dar renunţă la deşeurile emoţionale, care sunt lucruri pe care le mai simte. Îşi foloseşte intuiţia. Se mândreşte cu realizările sale şi le sărbătoreşte deoarece aşa îşi creşte încrederea. E liber în alegeri, dar e sclavul visului său pentru care face compromisuri. Are aşteptări realiste legate de obiectivele sale. Chiar dacă îşi pierde credinţa, merge mai departe, iar credinţa îi revine, fiind armura sa. Se bazează pe ceilalţi, dar numai după ce le cunoaşte limitele şi nu pune pe ei răspunderea pentru propriile acţiuni. Se odihneşte dar rămâne vigilent. Se foloseşte de teama sa pentru a ţine piept situaţiei. Profită de momentele de linişte pentru a se antrena. E vrednic de încredere şi se ţine de cuvânt. Nu ameninţă. Se foloseşte de toată forţa pentru a ieşi dintr-o situaţie neplăcută. Îşi păstrează imaturitatea şi inocenţa copilăriei. E responsabil doar pentru sine. Îşi ascultă adversarul, luptă doar dacă e necesar şi doar cu cine merită. Ştie să piardă, e înţelept şi nu îşi comentează înfrângerile. Renunţă la recompense. Ştie să acorde iertarea şi îşi cere iertare la rândul său, umilindu-se şi reparând răul făcut, dar e implacabil cu trădarea. Foloseşte arta negocierii, dar nu acceptă daruri de la duşmanul său. Ştie cele cinci reguli ale luptei: credinţa în cauza luptei, tovărăşia cu alţi luptători, timpul potrivit, spaţiul, strategia. Ştie că destinul luptei stă în mâinile Domnului, a cărui scânteie o are în sine. Cunoaşte puterea cuvintelor, a stăruinţei şi a curajului şi are grijă de ceea ce gândeşte. Are grijă la consecinţele faptelor sale asupra generaţiilor viitoare. Nu spune „da” când inima îi spune „nu”. Ştie că scopurile nu scuză mijloacele.

Deşi anumite lucruri se contrazic între ele, fac parte din Lupta cea Bună a războinicului, iar el învaţă să îşi trăiască viaţa cu contradicţiile sale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: