The Diary of a Young Girl

the diary of a young girl

Autor: Anne Frank

Titlu original: Het Achterhuis

Rezumat:

Anne Frank se naşte în 12 iunie 1929, în Frankfurt, Germania. Ea are o soră, Margot, născută în 1926. Părinţii, Otto Frank şi Edith Höllander Frank, emigrează în 1933 în Olanda din cauză că sunt evrei. Otto înfiinţează Dutch Opekta. În scurt timp, Anne şi Margot li se alătură în Amsterdam. După 1938, rudele din Germania fug în Statele Unite, iar bunica lui Anne se mută cu ei până când moare în ianuarie 1942. Anne merge la o grădiniţă Montessori, apoi la şcoală, iar după clasa a şasea la Liceul Evreiesc.

La 13 ani, Anne primeşte cadou un jurnal, pe care îl numeşte Kitty. Ea începe să scrie despre viaţa de familie, despre colegii şi profesorii de la şcoală, despre cele mai bune prietene, Hanneli Goslar, Sanne Ledermann şi Jacqueline van Maarsen, dar şi despre interdicţiile aplicate evreilor sub ocupaţia germană. Anne îl cunoaşte pe Helmuth ”Hello” Silberberg, vărul de 16 ani al unei prietene. Hello începe să o conducă la şcoală şi să o viziteze acasă. Anne îl consideră doar un amic, fiind îndrăgostită de Peter Schiff. Pe măsură ce tot mai mulţi evrei sunt adunaţi de către nazişti şi duşi în lagăre de concentrare, familia Frank plănuieşte să se ascundă într-o anexă secretă, pe două nivele şi mansardă, din clădirea de birouri de la 263 Prinsengracht a companiei lui Otto. Ei se mută pe primul nivel din anexă în 6 iulie 1942, lăsând indicii cum că ar fi reuşit să emigreze, iar familia lui Hermann van Pels, partenerul de afaceri al lui Otto, pe care Anne îi numeşte în jurnal ”van Daan”, li se alătură pe al doilea nivel în 13 iulie împreună cu pisica lor, Mouschi. În clădire lucrează doar Victor Kugler, Johannes Kleiman şi secretarele Miep Gies şi Elisabeth „Bep” Voskuijl, toţi fiind de încredere. Miep şi soţul ei, Jan Gies, îi ajută cu mutarea. Tatăl lui Bep, care lucrează în depozitul de alături al companiei, construieşte o bibliotecă pe care o plasează în faţa intrării în anexă. Anne povesteşte despre relaţiile dintre locatarii anexei, cum se înţelege foarte bine cu Otto, dar se ceartă mereu cu Edith şi Margot, cum Edith se contrează tot timpul cu Auguste, soţia lui Hermann, care, la rândul ei, o ceartă des pe Anne, cum Hermann şi Auguste se ceartă frecvent, iar Peter, fiul lor de 15 ani, e enervant şi leneş. Ei îşi petrec timpul citind sau făcând diverse activităţi, uneori chiar le ajută pe secretare cu munca lor, însă sunt mereu atenţi să nu îşi dea de gol prezenţa. Miep şi Bep le cumpără provizii şi, uneori, îşi petrec timpul cu ei. În noiembrie 1942, Otto decide că mai pot ascunde o persoană şi îl alege pe dentistul Fritz Pfeffer, pe care îl cunoaşte şi Miep şi pe care Anne îl numeşte în jurnal ”Albert Dussel”. Însă curând îşi dau seama că nu prea se înţeleg cu acesta. Anne descrie cu mult umor acţiunile, obiceiurile şi discuţiile locatarilor din anexă, dar şi greutăţile şi fricile lor. Lipsa mâncării, spargerile din clădirea lor şi din vecini, noii angajaţi, frecventele raiduri şi bombardamente le fac viaţa şi mai grea. Stările lor de bucurie sau disperare sunt dictate de ştirile despre război, aşteptând ca Olanda să fie eliberată de sub ocupaţia Germaniei. Anne suferă pentru soarta celorlalţi evrei şi pentru faptul că nu are o adolescenţă normală, dar se simte recunoscătoare pentru că s-a putut ascunde şi încearcă să îşi păstreze optimismul. La începutul anului 1944, Anne se îndrăgosteşte de Peter din anexă. Ea îşi descrie în jurnal cele mai intime gânduri, vorbeşte despre maturizarea ei şi despre dorinţa de a se întoarce la şcoală şi de a deveni scriitoare. Anne emite judecăţi de valoare precum faptul că educaţia sexuală ar trebui făcută în familie şi că femeile sunt egale bărbaţilor. Pentru ea, oamenii sunt în esenţă buni şi speră până la final că vor fi salvaţi. Ultima notă din jurnal e din 1 august 1944.

În 4 august 1944, toţi cei opt locatari ai anexei, alături de Victor şi Johannes, sunt arestaţi de Gestapo şi trimişi în diverse lagăre. Miep şi Bep sunt interogate, dar eliberate. La începutul anului 1945, Anne şi Margot mor de tifos. Doar Otto, Victor şi Johannes supravieţuiesc. Miep găseşte jurnalele lui Anne şi i le dă lui Otto. El le publică, iar clădirea de la 263 Prinsengracht devine muzeul Anne Frank House. Otto înfiinţează mai multe organizaţii în numele lui Anne, printre care Anne Frank Fonds în Basel, Elveţia.

Articole similare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: