Cărţile Cristinei

Autor: Paulo Coelho

Titlu original: Na Margem do Rio Piedra Eu Sentei e Chorei

SPOILER ALERT! Dacă nu aţi citit cartea şi vreţi să o achiziţionaţi, o puteţi face din magazinele online Cartepedia & Cărtureşti.

Rezumat:

În decembrie 1993, Pilar are 29 de ani şi locuie­şte în Zaragoza, Spania, dar provine din orăşelul Soria. Ea e invitată de prietenul său din copilărie, pe care nu îl mai văzuse de unsprezece ani, să participe la o conferinţă pe teme religioase în Madrid. Pilar îl reîntâlneşte astfel pe prietenul ei, care devenise îndrumător spiritual. După conferinţă, o femeie pe nume Brida îi cere lui Pilar să o însoţească prin oraş şi îi vorbeşte despre religia Terrei, centrată pe Fecioara Maria ca partea feminină a lui Dumnezeu, pe care o promovează şi prietenul lui Pilar, dar Pilar crede că femeia e nebună. El îi propune lui Pilar să o ducă cu maşina până la Bilbao, unde ţine o altă conferinţă şi de unde ea poate lua autobuzul spre Zaragoza. Pe drum, Pilar încearcă să găsească subiecte de conversaţie, dar îşi dă seama că nu îl mai cunoaşte.

În Bilbao, el îi cere să îl însoţească la conferinţă şi în vacanţa de Neprihănita Zămislire, o sărbătoare a Fecioarei Maria, apoi îi înapoiază un medalion pe care ea îl pierduse când fusese mică. Atunci îi spune că o iubeşte. În acea seară, după conferinţă, merg la cină cu prietenii lui şi Pilar începe să înţeleagă cum îşi trăieşte el viaţa. Apoi, în drum spre hotel, un bărbat îi opreşte pe stradă şi îi cere îndrumătorului să îi vindece fiul. Pilar află astfel că prietenul ei are darul vindecării. El o trimite pe Pilar la hotel şi merge cu bărbatul. Pilar acceptă să îl însoţească în pelerinaj pentru a-şi da seama dacă îl iubeşte.

Când ajung în Saint-Savin, Franţa, el îi spune povestea lui Bernadette, fetiţa căreia i s-a arătat Fecioara Maria şi a pus-o să sape o groapă într-o peşteră, de unde a ieşit o apă tămăduitoare. Apoi îi povesteşte despre o casă în care îşi închipuie că ar putea fi fericiţi împreună, lăsată moştenire seminarului din Tarbes, pe care el încă îl frecventează. Ei participă împreună la o întrunire religioasă unde se roagă, iar Pilar îşi dă seama că şi-a recăpătat credinţa şi că vrea să trăiască alături de el, să-l ajute să răspândească religia şi să înfăptuiască minuni. În ziua următoare, Pilar găseşte un bilet în care prietenul ei îi scrie că a mers la seminar, astfel că ea merge singură să vadă casa, dar nu apucă să intre deoarece apare un preot care o opreşte. Preotul îi spune că prietenul ei nu e la seminar, dar că o poate ajuta să îl găsească. Pe drum întâlnesc o femeie al cărei soţ fusese vindecat de prietenul lui Pilar. Când îl găsesc rugându-se pe un munte, preotul vrea să îl întrerupă pentru a-i da binecuvântarea să rămână alături de Pilar, dar ea nu îl lasă, spunând că mai are nevoie de timp de gândire.

După o noapte de dragoste, Pilar şi prietenul ei decid să rămână împreună şi îşi prelungesc călătoria la râul Piedra, într-un sat din Pirineii francezi, un loc pe care îl mai vizitaseră şi în copilărie. Acolo, în peşteră, el îi mărturiseşte că a renunţat la harul de a înfăptui minuni pentru a avea o viaţă liniştită alături de ea, iar Pilar realizează că, din cauza ei, el nu îşi va împlini destinul. Ea îl părăseşte şi se pierde în noapte, apoi se aşează pe pământul îngheţat şi adoarme. Pilar e salvată de la moarte de paznicul de la mănăstirea din zonă, care o duce la o femeie să o îngrijească. Pentru a scăpa de suferinţă, femeia o sfătuieşte să îşi scrie povestea şi să o arunce în rău. Există o legendă conform căreia râul Piedra preschimbă în piatră tot ce cade în el. Pilar se aşează pe malul râului în fiecare zi şi scrie.

După câteva zile în care a mers înapoi în Spania, căutând-o în Zaragoza şi în Soria, el decide să revină la râul Piedra şi o găseşte acolo pe Pilar. Ea îi dă să citească ce a scris şi el înţelege. Amândoi îşi dau seama că se iubesc prea mult ca să se mai despartă. El speră să îşi recapete harul, dar, orice s-ar întâmpla, ei vor rămâne împreună şi vor merge pe acelaşi drum.